GfK a publicat rezultatele dintr-un studiu derulat în 22 de țări care arată că aproape un sfert dintre consumatorii online (23%) sunt de acord că interacțiunile virtuale cu oameni si locuri pot fi la fel de autentice ca atunci când te afli acolo în persoană. Doar 15% dintre cei chestionați nu sunt de acord cu această afirmație.
Oportunitățile pentru interacțiuni virtuale sunt tot mai frecvente în viața de zi cu zi - fie că este vorba despre conferințe video, interacțiunea video în timpul convorbirii telefonice cu ajutorul funcției “face-timing” de pe smartphone, chat-ul de Facebook și de WhatsApp sau chiar explorarea orașelor, a restaurantelor sau a muzeelor, utilizând opțiunea de vizionare a străzilor oferit de Google Maps sau aplicația 3D-Panorama. Dar sunt aceste interacțiuni la fel de bune ca cele offline?
Acordul cu afirmația că interacțiunile virtuale pot fi la fel de potrivite ca cele directe crește la cei cu vârstă cuprinsă în intervalele 20 - 29 de ani și 30 – 39 de ani, cu 28%, respectiv 27%. Aceasta îi poziționează confortabil înaintea adolescenților, care sunt următoarea generație cea mai "orientată spre lumea virtuală", cu 22 de procente.
În mod așteptat, acordul cu această afirmație scade vertiginos în rândul generațiilor mai în vârstă. Unul din cinci (20%) dintre cei cu vârsta cuprinsă între 50 și 59 de ani nu sunt de acord că interacțiunile virtuale pot fi la fel de bune ca atunci când ești în contact direct cu o persoană, în comparație cu doar 15% care au votat opusul. Mulți dintre cei cu vârsta de peste 60 de ani nu sunt de acord - aproape o treime (27%), în timp ce doar unul din zece (11%) spun că sunt de acord.
Brazilia și Turcia sunt cel mai mult "orientate spre lumea virtuală", Germania și Suedia cel mai puțin
Brazilia și Turcia se află în topul listei consumatorilor online care cred în autencitatea interacțiunilor virtuale, cu o treime (34%) în fiecare țară susținând acest lucru. Ele sunt urmate de Mexic (28%), China (27%) și Rusia (24%).
Aceste rezultate au aplicabilitate în aproape toate business-urile. Fie că vor folosi realitatea augmentată pentru a spori impactul activităților de marketing și al campaniilor publicitare sau vor apela la conferințe video pentru a reduce costurile de deplasare pentru ședințe – a cunoaște piețele și segmentele de consumatori care sunt cele mai deschise la interacțiuni virtuale este un punct de pornire esențial.
Celălalt capăt al scalei, al celor care nu sunt de acord că virtualul poate înlocui interacțiunile față în față, este condus de Germania, cu aproape o treime (32%) dintre consumatorii online. Aceasta este urmată de Suedia, la 29 de procente, de Cehia și Belgia care au rezultate strânse (26%) și Olanda și Marea Britanie la doar puțin sub un sfert (23%).
Despre studiu
GfK a realizat acest studiu online pe un eșantion de peste 27.000 de consumatori în vârstă de 15 ani sau mai mult din 22 de țări. Statele incluse în studiu sunt Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, China, Cehia, Franța, Germania, Hong Kong, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Polonia, Rusia, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Turcia, Marea Britanie și SUA.
Descărcați rezultatele studiului pentru toate cele 22 de țări analizate www.gfk.com/global-studies/global-study-overview/
Despre GfK
Prezentă pe piaţa locală din 1992, GfK România este, de peste 14 ani, institutul numărul 1 de cercetare de piaţă, cu o cifră de afaceri de 16,2 milioane euro în 2014. Activităţile GfK România sunt structurate în două sectoare, Consumer Choices şi Consumer Experiences.
GfK reprezintă sursa de încredere care oferă informaţii relevante despre piaţă şi despre consumatori şi care ajută companiile să ia decizii inteligente. Peste 13,000 de experţi în cercetarea de piaţă îmbină pasiunea lor cu cei 80 de ani de experienţă GfK în ştiinţa datelor. Aceasta permite GfK să ofere insight-uri globale importante, îmbinate cu expertiza locală, în peste 100 de ţări. Prin utilizarea unor tehnologii inovatoare şi abilitatea de a lucra cu cifrele, GfK transformă datele din studii în insight-uri acţionabile, care să permită clienţilor săi să-şi îmbunătăţească avantajul competitiv şi să îmbogăţească experienţele şi alegerile consumatorilor.
